luni, 5 februarie 2018

Devoratorul de antrenori

Antonio Conte a  confirmat indirect astăzi, într-o conferință de presă, faptul că relațiile sale cu patronul clubului Chelsea sunt tensionate. Războiul rece dintre cei doi este subiect de presă din vara anului trecut. În ciuda titlului câștigat de ”albaștrii” cu antrenorul italian la timonă, relațiile dintre Conte și Roman Abromavich s-au deteriorat după ce italianul s-a dispensat, într-un mod brutal chiar, de serviciile atacantului Diego Costa, decizie care n-a fost pe placul oligarhului rus. Nemulțumirea lui Abramovich a fost alimentată apoi și de începutul slab de campionat al elevilor lui Conte astfel că, la începutul lui noiembrie, presa din insulă vorbea despre hotărârea patronului lui Chelsea de a-l înlocui în vară pe Conte de la cârma echipei. Semnul rupturii ar fi fost, potrivit relatărilor presei, faptul că Ambramovich și Conte nu-și mai vorbeau decât prin intermediul directorului Marina Granovskaia. Conte a infirmat la acel moment speculațiile, declarând că relațiile dintre el și patronul clubului sunt la fel de bune precum în sezonul precedent. Însă de atunci, fostul tehnician al squadrei azzura s-a plâns în repetate rânduri, mai mult sau mai puțin voalat, că nu primește jucătorii pe care-i vrea, presa a continuat să ofere diverse nume ca variante de nou antrenor pentru Chelsea iar astăzi Conte a afirmat că așteaptă o declarație oficială de susținere din partea clubului, pentru a pune capăt acestor speculații. Ori o asemenea pretenție se cam bate cap în cap cu declarația din toamnă când italianul susținea sus și tare că are o relație bună și mai ales directă cu angajatorul său. Dacă lucrurile ar sta așa nu văd de ce ar fi avut o asemenea solicitare precum cea de astăzi.



Toate aceste semne indică faptul că lucrurile se îndreaptă la Chelsea către un deznodământ de neevitat: despărțirea dintre clubul londonez și antrenorul său; un lucru aproape banal dacă ne uităm la istoria schimbărilor de antrenori pe banca lui Chelsea de când patron este Roman Abramovich. În cele 14 sezoane complete pe care le-a petrecut la cârma ”albaștrilor”, miliardarul a schimbat 10 antrenori. Iar dacă îl scoatem din ecuație pe Jose Mourinho, cu 5 sezoane cumulate în două mandate, rămânem cu un total de 9 antrenori în 9 sezoane; adică antrenorul și sezonul. Ținând cont de această statistică, eticheta de ”devorator de antrenori” aplicată lui Roman Abramovich este cât se poate de justificată. Doar că, la o privire mai atentă descoperim că aceste schimbări de antrenori au anumite coordonate precise. Sigur că vorbim despre un patron dificil, pretențios și ”degrabă vărsătoriu de sânge” însă mazilirile de tehnicieni nu sunt doar rodul capriciului. Așadar, care sunt situațiile în care un antrenor ajunge pe ”făraș” la Chelsea:



1.Echipa intră în criză prelungită de joc și rezultate iar antrenorul este demis în timpul campionatului: a pățit-o Mourinho în ambele mandate (aici e de discutat și dacă portughezul și-a provocat artificial cel puțin una dintre ieșiri) dar au fost și alții: Luiz Felipe Scolari, Andre Villas-Boas și Roberto Di Matteo (la doar câteva luni după ce câștigase UEFA Champions League)

2.Echipa nu câștigă niciun trofeu. A fost cazul lui Ranieri, pe care Abramovich l-a ”moștenit” de la vechiul patronat, care a beneficiat de un an de grație cu investiții serioase dar care n-a izbutit să câștige nimic în acel sezon. A avut aceeași soartă apoi Avram Grant care a dus echipa în finala UEFA Champions League însă faptul că a pierdut acea finală tocmai la Moscova i-a fost fatal. Următorul pe listă a fost Carlo Ancelotti care în 2010 a realizat eventul însă peste un an urma să fie demis pentru că Chelsea ratase toate competițiile.

3.Antrenori care au câștigat trofee dar... nu cele pe care le dorea Roman Abramovich. Guus Hiddink a luat FA Cup iar Rafa Benitez UEFA Europa League. Prea puțin însă în ochii pretențiosul patron pentru care există două borne care contează cu adevărat: titlul în Premier League și Liga Campionilor.



Cum stă din acest punct de vedere Antonio Conte? Destul de rău dacă ne gândim că titlul în Premier League este pierdut (Manchester City e pe primul loc la 19 puncte distanță de londonezi) iar perspectiva triumfului în Cupă am văzut că e una care nu contează în ecuația rămânerii pe banca echipei patronate de Abramovich. Așadar, singura șansă a lui Conte de a-și mulțumi patronul în acest sezon este UEFA Champions League, acolo unde va da piept săptămâna viitoare cu... Barcelona! Sigur că dacă vrei să câștigi competiția trebuie să fii pregătit să învingi celelalte pretendente la trofeu însă orice antrenor știe că încrederea și calitatea jocului cresc odată cu înaintarea în competiție ori din acest punct de vedere cu siguranță că Antonio Conte și-ar fi dorit un adversar ceva mai abordabil în acest moment incipient al fazei eliminatorii din competiția europeană supremă a cluburilor.



Ținând cont de aceste circumstanțe, șansele ca Abramovich să bifeze la finalul acestui sezon încă o decapitare în maniera lui Henric al VIII-lea pare foarte probabilă. Ba mai mult, n-ar fi exclus ca despărțirea să se producă mai devreme. Un scenariu ar fi acela în care Conte să fie destituit dacă echipa este eliminată de Barcelona în Champions League. Aș spune totuși că o asemenea mișcare implică o doză de risc pe care nu știu dacă patronul lui Chelsea, un tip capricios dar nici pe departe nesăbuit, este dispus să și-l asume. Calificarea în top 4 este obligatorie iar în acest sezon bătălia este una dură, nu mai puțin de 6 echipe luptându-se pe acel front; ori o schimbare de antrenor în acest moment al campionatului, în condițiile în care nu poți spune că ”albaștrii” sunt neapărat în criză, ar putea duce la o destabilizare a vestiarului și a jocului, cu efecte greu de prevăzut. Nu-i un argument infailibil și voi oferi ceva mai jos niște scenarii opuse, dar e de luat în calcul un joc la așteptare al patronului lui Chelsea. Însă n-ar fi exclus să asistăm la un alt scenariu, acela ca însuși Conte să forțeze o ”ieșire” în stil Mourinho. Italianul știe că fără UEFA Champions League soarta lui e pecetluită și, dacă ajunge la concluzia că șansele de a câștiga trofeul nu sunt foarte mari, ar putea să încerce o manevră care să-l arunce de pe banca lui Chelsea mai degrabă din postura de ”victimă” decât de cea de looser. La orgoliul profesional și personal pe care-l are lui Conte cu siguranță i-ar conveni să fie demis pentru că prin comportamentul lui i-a provocat o criză de furie lui Ambramovich decât să părăsească banca londonezilor din cauză că a ratat obiectivele principale. Iar dacă Ambramovich are în mânecă vreun as cu chipului cine știe cărui antrenor ”providențial” s-ar putea să atace mingea ridicată la fileu de Conte. Posibilitatea ca italianul să ia Champions League și apoi să demisioneze din proprie inițiativă ori scenariul opus în care Chelsea e eliminată de Barcelona iar tehnicianul pierde vestiarul iar echipa cade și în clasamentul competiției interne, ar putea fi și ele argumente pentru o asemenea decizie din partea miliardarului. Ținând cont de toate aceste aspecte, meciul din această seară pe care Chelsea îl dispută pe terenul lui Watford (de la ora 22 în direct pe Eurosport) va fi foarte interesant nu doar din perspectiva rezultatului cât mai ales prin implicațiile pe care desfășurarea meciului le poate avea în acest război rece dintre patron și antrenor.


Foto: mirror.co.uk, dailymail.co.uk, goal.com 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu